E PAGHJELLE

Ultim'aghjunta lu 20.12.2014.





(vous pouvez aussi agrandir les images en cliquant dessus)




A


A culomba muntagnola Mi dicia spattu le volu
Cappulatu per la Pughjola E falà versu Golu
Per ghjunghje à Ponte Novu E pienghje lu nostru dolu

Racolta da a Ricuccata Cervioni
À forza di seguitatti Soca t'aghju ingalaitu
Sò state e to bellezze Quelle chì m'anu scimitu
E to belle manerette Ci anu cuntribuitu

Santa lucia di u Mercoriu (In u libru "Paghjella" P. S. Parigi)
Aghju fattu una ricerca Da la cima à la furata.
Ùn n'aghju truvatu una Ch'ella fussi ragiunata.

S'ella hè Castellerese Oghje hè capelli imbufata.

Sermanu.
Aghju fattu tutte l'arti Zappaghjolu è segantinu (tutte l'arte)
E po dop' aghju pruvatu Ancu quellu di u mulinu
Ma a più bella hè questa Fà tutti li ghjorni festa.

Ghj. Taddei. Bustanicu.
Aghju una mosca à l'arreghja Induve chjappu mi cunsiglia
L'aghju sempre intesu dì A chì cerca trova è piglia
E e debbite di i babbi E paganu a famiglia.

A Tintenna. Tradiziunale.Aghju una tintenna eiu Chì si sente da luntanu
A m'anu data in Orezza Hè fatta tutta à la manu
È quand'ella pighja in Corti A sentenu da Sermanu

















http://www.ifrance.com/alainleca/canzone.htm
A la stella filaghjosa Trasmettu lu mio penseru
Ch'ella porti lu mio lagnu A travers'u mondu intieru
Di salvà la nostra razza Qui ne simu à l'addisperu


Boziu, Pianellu. "Paghjella" da Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce
A luna in punta à a serra Principia à fà chjerchju tondu.
Aio ci ne o zitelli Perchè u viaghju hè longu.
Rientreremu dumane A a punta di u ghjornu.


A lu paese di Soccia Ci so le belle zitelle
Sempr'à lu mese di maghju Cantanu le funtanelle
E sott'à la mio casetta Sonanu le campanelle



A lu paese d'Olmetu Ci sta una brava donna
Brava è vera cristiana Sempre pregendu la madre (Sempre prega la madona)
Quandu collu à lu paese Mi faccie una suppa bona

A mane quand'è tu parti Falgu sin'a la marina
Dopu mi ne vulteraghju Pienghjendu la mio ruina
Eiu ùn abbandongu à tè (ne) A mio sola medicina


A mane quand'è tu parti Tutti t'accumpagneranu
À chì ti dera un basgiu À chì ti derà la manu
Eu sola in lu mo scornu Pienghjeraghju pianu pianu.


A mane quand'e tu parti vogliu illumina l'altare
E' sempre pensendu à tè ùn vogliu fà chè pregà(ne)
Perchè tù ghjunghje à portà(ne) Spallette da generale
Spallette da generale ùn aghju dettu à bastanza
Chè tù ghjunghje à cummandà(ne) tutte l'armate di Francia
Chì n'ùn pregu chè per quessa a mio unica sperenza






















Racolta da a Ricuccata 
Cervioni. www.aricuccata.com
A mane quandu m'arrizzu Ch'eo vecu u fiuminale
Induve ci aghju ricevutu L'ultimu colpu fatale
Serà stata a mo cara A cagione di stu male


Racolta da a Ricuccata Cervioni
A matina di bon'ora Si presenta u Castellanu
Pò parlendu à alta voce 'Tutti à u casciò suttanu'
Quaghjò ùn sì vede luce Solu si paspa di manu


A'manu dritta ci he guegnu Di monte Cintu figliolu
Chi ci spargje u so regnu Da Calinzane a Niolu
Ci core pe li so monti A musa di Pampasgiolu


A' mè la terra buzinca ancu pocu mi s'afface
So pront'à parte dumane per legabbi gode in pace
L'aiutente vizzanese, fà chì più chè mè ti piace


A me ghjaddinuccia nera Chi faccia l'ovi biancgi
A sentivu scacanane A sera per e calanche
Eppo si n'hè morta anch'ella Dopu n'avene fattu tante


A mio frasca di l'aranciu Cun quella di l'alimea
L'aghju sempre cultivata Dicentu serà la meia
Oghje s'inguizzisce anch'ella Ch'avete vultatu idea


Racolta da A. D. E.C. E. C. Cervioni.
A mio ghjinestra fiurita O quant'ella spampilleghja*
Ghjunghjenu li giuvanotti è ti facenu la veghja
Chì t'ùn mi teni più caru Credi ch'eo l'ùn mi n'avvega ?
(* O quant'ella spampizeghja)


Racolta da a Ricuccata Cervioni
A mo buchja di l'aranciu Cun quella di l'alimea
L'avia cultivata tantu Dicendu quessa hè meia
Oghje a si gode un antru Soca hà cambiatu idea


Ancu le campane stesse Anu cambiatu di sonu
È li santi chì sò in ghjesa Si sò vestuti di dolu
Un' sentendu più cantà (ne) A messa à Spalafasgiolu


A t'avia sempre detta Chì tù eri capi nana
Faci core lu to nome Dall' umbriccia à la sulana
Tu se cume le campane A chi le tire le sona


Pianellu. Tradiziunale. Boziu.
À vede lu da luntanu Pianellu mi pare un forte
Tuttu cintu* à muraglioni Per entre ci sò duie porte**
(*Tuttu avvintu) (**ci hè duie porte)
È chjose ch'elle sò quesse à chì c'entre ùn pò più sorte***
(***à ch'hè nentru...)


A vede lu da luntanu Pianellu mi pare un forte. (A to casa mi pare...)
Tuttu avvintu da muraglioni Pè entre ci hè duie porte.
E chjose ch'elle sò quesse A chì hè nentru ùn pò più sorte.


Bustanicu.
"Paghjella" Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce
.
Averia ancu cridutu Chì u mare fussi seccu
E u fondu d'una casa Principiessi pè u tettu
Nenzu ch'è d'abbandunà Un amore cusì strettu.


Bustanicu.
"Paghjella" Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce
.
Averia ancu cridutu Chì u mare fussi tintu
S'addunissi Monte d'Oru Monte Ritondu è Monte Cintu.
Nenzu ch'è d'abbandunà Un amore cusì d'istintu.Rusiu. 

"Paghjella" Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce.

Avertite à Mussolini Chì hà assai pretenzione*.

S'ellu ùn hè più chè scimitu Ch'ellu fia attenzione.
Ch'ellu ùn appia dà ingolle A pulenda di granone.(* Chì hà tante pretenzione)

Boziu. "Paghjella" Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce.
A vita a più straziata Hè quella di u pastore.
Sì sdrughjula u so sangue A candelle di sudore.
Ma i strazi ch'ellu face ùn li sà chè u signore.


B

U castellà. Tradiziunale di U Castella di Mercuriu.
Bona notte amici cari Mi ne vogliu rientrà ne
Cu u lume di a Madonna Finu a lu Castellà
E si eiu vogliu fa viaghju Mi porta da mare indà.

L'Abinu "Omaggi"
Bona sera car' amici    Mi ne vogliu rientrà
Cù u lume di a Madonna     Finu a lu Castellà
E s'ellu ci vole mi porta    Ancu da mare indà.





C

http://www.ifrance.com/alainleca/canzone.htm
Gregale
Cantanu li fiumicelli In fondu di li bassali
Chì chjamanu li zitelli Girendu chjosi è ripali
Fischjanu li pasturelli Le capre per li pughjali


Paghjella di Sant'Andria di u Cal...(?)
Cara li vostri capelli E li vostri occghji inocenti (E li voci occhji lucenti)
Sò fatti di puesia Di dulcezza e sentimenti
E sumenanu i suspiri Sighjozzi lacrime è pienti (E sumenanu i suspiri)

Nanna di a Casalta. Racolta da Felice Quilici
Ch'ellu ti sia cuncessu Tuttu l'oru di la Spagna
Pecure di lu Niolu è l'oliu di la Balagna
U vinu di Cervioni è d'Orezza la castagna
(U vinu di Patrimoniu) (U vinu di Campuloru)

Nanna di a Casalta. Racolta in "Paghjella" di P. S. Parigi. Ed. Valle Voce.
Ch'ellu ti sia cuncessu Tuttu l'oru di la Spagna (Che tu ghjunghji à pussede)
E pecure di u Niolu è l'oliu di la Balagna (U furmaghliu...)
Di Campuloru u vinu è d'Orezza la Castagna
.

Nanna racolta in "Cucina corsa di prima".
Libru di Paul Silvani. Ed Albiana, 2001.
Ch'è tù ne ghjunga à pussede Tuttu l'oru di la Spagna
Pecure di lu Niolu È d'Orezza la castagna
U vinu di Campulori È l'oliu di la Balagna


Chi vole esse officiale Tandu la donna prumette
è lu matrimoniu hè fattu Subitu in 4 è 3 = 7
è lu poveru sergente piglia frescu per le strette


Ricacciata da "U fogliu di Verità", Di ghjiiseppu Defranchi, di Bustanicu.
Racolta da Ghjan Pasquale Turchini.

Ci hè duie cose chì Diu ùn hà mai perdutu
Chi un tiranu possa tene Un populu incatinatu
Senza ch'ellu ùn si rivolti Per vindicà li so morti.


Data da Benedettu Sarocchi.
Ci ne vole à fà di menu, mi ne stò cottu da lu sole
Ne sò tantu stindicatu ch'ùn possu mancu discorre
Cercatine puru un antru sè tù voli fà l'amore





Paghjella di Linguizzetta. Ghjerardu Papi.
Confinendu la Castagniccia Lu Verde e lu so cantone
In pede a lu Sant'appianu Supraneghji a Bravone
Paesolu di muntagna Linguizzetta e lu to nome


Credi puru ciò ch'eo dicu O mondu disgraziatu
Diu à tè t'hà fattu astutu È à mè scemu sunatu
Finch'aghju di ste berette Ùn mi ne vò scapigliatu.


Cullatevine in Orezza Chì si stà megliu ch'è quine (Cullemucine)
Quassù ci hè l'acqua acitosa L'acqua fresca è l'aria fine
è po vi manteneranu Sempre à brodu di ghjalline. (è po ti)


Scritta dà Tristanu Morelli
Culleraghju in Guaitella per vede a mia zitella

A notte sottu a luna Cume ella mi pare bella

Mi bagnu in i so oghji Navigu nantu a so pella



Versu balaninuCumu farà la campana Chi devi sunà senza curona ?
Cumu farà a Balagna Si a sicchia ùn pardonna ?
Quandu u focu è in campagna E ch'a ciccona ùn sonna


Anghjulu Ghjaseppu Parigi.
Racolta in "Paghjella" P. S. Parigi. Ed. Valle Voce.
Cusi bellu giardinettu S'ellu era messu in cultura.
Cù a so surghjente à mezu E a so arburatura.
Beatu serà quellu Chì gudera sa friscura.


D

Pianellu. "Paghjella" Paulu Santu Parigi.
Da e piaghje di Bravone Collanu frutti in quantitai.
Parsiche è uva matura Di tutte e qualitai.
Ma di cullà e bilancie ùn si ne scordanu mai.

Pedicorti
Da qui vecu lu pancone A cima di lu paese
Ci si so le ghjuvanotte Cusi amabil' e curtese
Quand'omu li parla corsu Vi risponden' in francese.


A Santa di u Niolu. Pampasgiolu(1904 - 1977).
Da Sant' Andria di Boziu Collanu e belle mule ;
Rasse è tonde, tutte in oziu, Facenu cascà le nule,
Fune cu forte cavezze Per falle piantà, ci vole.


Da Sant' Andria di Boziu Collanu le belle nule.
Belle grasse è groppitonde Facenu crepà le mule.
Per falle piantà ci vole Cavezza cun forte fune.




Valle d'Alisgiani 2004


Pampasgiolu. Santa di u Niolu.
Da Sant' Andria di Boziu Collanu e belle mule.
Grasse tonde tutte in oziu Facenu trimà e nule.
Pè falle piantà ci vole Cavezza cù forte fune.


Scritta dà Tristan Morelli. Data dà Ghuvan-Petru Pieve
Tristan Morelli ci dice : "Questa paghjella, parla di u paese di mamone
e di e prucessione chi c’eranu in i tempi per u quindeci d’aostu di a Penta,
in Casinca, a u Tribbiu ; locu dettu induve u babbu di mamone avia u so ghjardinettu".

Di a Penta à u Tribbiu Un hè micca granda a foce
Ma ci vole u cantu prufondu Per fà sente a so voce
I ghjorni di prucessione Di u paese à a croce


Paghjella di U Petrosu.
Dicenu chì à l'altru mondu Si passa una vita nova
Si riscontranu l'amanti è l'amore si rinnova
S'ella fussi vera questa Ne parteria tutt'ora.


Data dà "U Campagnolu"
Di ghjornu ogni faccenda Mi ramenta a to sorte
In pettu meiu, s'accende Un focu ancu più forte
E più cresce u mo lamentu Più mi rode u turmentu.


A foglia di rotta
Di la to foglia di rotta Mi vogliu fà un mandile
La mi vogliu cinghje à collu tenela per suvenire
U tempu chè tu sì in Francia A purtà saccu è fucile.



Di la to foglia di rotta ne vogliu fà un mandile
La mi vogliu mette à collu / tenela per suvenire
Per ricordammi di tè (ne) quandu m'aghju à mette à ride*
(*quand'eo m'aghju da mette à ride)


http://www.ifrance.com/alainleca/canzone.htm
Dimi lu mio Ghjuvansantu Or sì st'affari sò veri
Sentu dì per lu paese Da li t'amichi sinceri
Ti ne vai à lu Maroccu à mez'à tutti issi neri


Di tè vulerebbi esse A sposa è micca l'amica
À noi ci tocca à falla Per chì la ghjente la dica
È passà ghjorni cuntenti Durante la nostra vita


Dumane e corpu rigrettu E si lampanu li fiori (Corpu ?)
Si lampanu bianchi e rossi E di tutti li culori
Ma quall'he li lampara U me tisoru per noi


Bustanicu. "Paghjella", libru di Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce
Dumane mi ne muntagnu O Dumè u mo culombu.
E capulu à San Cumiziu A la punta di u ghjornu.
Ti manderaghju u frescu Quellu di Monte Ritondu.


Dumane mi ne muntagnu Faciu un felice viaghju.
E mi lasciu la mi'amica In piazza à lu cateraghju.
M'hà prumessu di culà (ne) Versu lu vinti di maghju.




E

E chjose di le muntagne Tutte suminate à granu
S'allegravanu i cori à vedele da luntanu
Oghje ci fermanu l'aghje Piene à carde è à lamaghje



Eiu aghju intesu una cosa Chì m'hà seccatu lu core
Dicenu chì sè tù parti Per quindi facciu l'amore
Eiu ùn abbandongu à tè (ne) Per vene un imperatore

Boziu. Tradiziunale. "Paghjella", libru di Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce
Eiu ùn ti cunsigliu micca Chè tù colli in Alisgiani.
Chì ùn ci zappanu vigne Menu sumenanu granu.
E tandu pè i pover'omi Male i s'affari vanu.

Emu sperà in l'avvene Chì a fede ci sustene
E cantemu e paghjelle A strappacci e cannelle.
Ghjè sintimu puru Corsu E stu cantu l'emu addossu.


E parolle di l'amanti Sonu cume le staghioni*
Si prisenta bellu tempu** Dopu sò tempeste è toni
A dilla francadimenti Pochi sò i ghjorni boni

(*So'nu cume stagioni) (**Si presenta u bellu tempu)


Versu di Castiglione
E parolle di l'amanti Sonu cume le stagioni
Si presenta bellu tempu Dopu so tempesti e toni
Ma per noi, la mio Culomba Tutti li ghjorni so boni



Paghjella d'Olmi Capella
E parolle dell'amante Sonu comu le staggioni
Apparisce bellu tempu Sovr'è li tempesti e toni
A possu di francamente Pochi so li ghjorni boni



Gregale
Eri sera à lu serenu un russignolu cantava
Ne sentia la so voce u ventu la mi purtava
E lu so cantu dicia chì l'inguernu si n'andava


Eri sera aghju manghjatu quatordeci buglidiccie
Un coppiu di nigliacciole dui pani è trè salcicce
E' di vinu muscatellu m'aghju betu un caratellu


Sermanu. Da Pulina Parigi Mariani.
Eu ne dumandai à tutti À quelli ch'o cunniscia
(di) ce chì più bravu figliolu Ùn c'era in Santa Lucia
Fecenu la mio amicizia Cun ingrannu è cun bugia.

Quandu andeti à la meria Da tutti fui accumpagnata
Mi pienghjianu à cumunu Quant'è ch'o fussi appaghjata
Tandu sì chì mi n'avvidi Ch'eo era disgraziata.


Moità 1949.
Eu sò bè ch'in Orezza Ci si sta megliu chi qui (ne)
Quassu c'he l'acqua acitosa L'acqua fresca e l'aria fine
Eppo' ti manteneranu sempre à brodu di ghjalline


F

Santa Lucia di Mercuriu. Racolta in "Paghjella" libru di P.S. Parigi.
Falati in Alisgiani Sterai cum'è i fiori. (Se tù fali in Alisgiani) (Serai...)
Un annu à e Petricaghje E l'altru pè Campuloru
Chì u granu orzu è vena N'anu pienu i sacconi.


Versu di Terrivola
Figlioli n'aghju trè in casa I vecu matin(a)' è sera
Ma tè unti vecu i locu O fiore di primavera
Chi tu risembii à lu sole Quand'a lu mare si leva (Chi ti risembia lu sole)





G

Paghjella Cerviuninca. Petru Ghjuvanni DIDIER. 
Racolta ADECEC.netGhjè una lumera viva In cima di u paese,
A spergu à tempu chjaru Annantu à lu calcese,
A Madonna d’a Scupiccia, Hè preghera alpaliccia.
I


Ascu, Niolu. Racolta in "Paghjella" dà P.S. Parigi.
I giuvanotti d'avà ùn sò più quelli di prima.
ùn vendenu tela in Ascu Ne pilone in Calasima.
A tesa di u tighjolu L'anu rigalata à Golu.


A mio ghjallinuccia nera. Tradiziunale.
Impresta mi le to ale la mio ghjallinuccia nera
Chì n'aghju da fà un viaghju finu à u ponte d'Arena
E ti turneraghju à rende quandu ritornu stasera
*
(*Ti le turneraghju...) (quandu ne voltu...)



Ind'è la nostra sversura Ortia mi pare u malmegliu
Indussatu à sta cullina Pede di lu Zuccarellu,
Rinnumatu da l'antichi Chì ci avianu postu un castellu.


In fondu di lu mio core Ci sò li travagliatori
Travaglianu notte è ghjornu È ùn caccianu chè chjodi
Ma n'ùn ci ponu caccià (ne) Ciò chì v'ete messu voi


In fondu di lu paese Ci hè un arburu piacente
È di statina à lu frescu Ci ghjunghje sempre la ghjente
For di la mio innamurata Ch'ùn si vede ne si sente


Ind'è se statu arrisera Chi t'aghju tantu aspettatu
Eu un sò pussutu vene Par ch'è m'era imbriacatu
S'ella t'he stalbata quessa O dume si perdunatu
Ma s'ella torna à accade U bastone hè priparatu


Racolta da a Ricuccata Cervioni
Induve vai a sera à veghja Chì ùn ti vecu più in locu
Credi ch'eo ùn appia più legne Pè accende ti u focu
Ma pè tè ne a mo cara E tengu sempre à l'allocu


In Moïta, curtinesi Pudianu falà di core
N'eranu ben ricevuti Da le mamme è le figliole
Parianu tantu cipressi Cunturnati da viole.


Citate da Matteu Ambrosi in "Le chant corse"
I pastori niulinchi Tondenu d'aprile è maghju
Ma le donne di Canale Si sò tose di ghennaghju
Per tre palmi d'indiana scura Si sò tagliate i capelli

è Raschjatu la natura.


I suspiri ch'o ti mandu ùn facenu più ritornu
Soga li ti teni tutti per cunsulatti lu ghjornu
Mandane anc'unu à mè di core u mio culumbu



L

Data dà Carlinu Guidicelli (Santa Lucia di Mercurio)
La sera versu quatr'ore Facia la sò patruglia.
Entria in(d'u) li pullinaghji Senz' ave(ne) chiave ne lume.
Ùn li bastavanu l'ove Si manghjava carne è piume.


L'ai cuntentati tutti, o cara, li to genitori
N'anu circatu ogni mezu per toglie li nostri amori
Creperianu li sassi, ma nun crepanu li corri


Sermanu. Detta da Pulina Parigi Mariani.
- L'ai riscontrai una sera Nun la vulia parlà
è po li aghju dettu "V'avite da marità !"
Ella m'hà rispostu "Hè vera, Nun la possu più nigà !"


- Nun la possu più nigà A mio parolla hè passata
Chì la volenu li mei, è da tutti sò furzata,
Seraghju sempre la vostra, Ancu dopu maritata


Paghjella di Moru, d'Antone Pistola di Moca-Croce
La pudeti attistà tutti, Paisani cun frusteri,
Se l'ha mai fatti nimu Li provi di stu sameri.
A senta li so' lamenti, Ognunu avarà piaceri.


Boziu.
L'amore si face onestu ùn si face cum'è voi
Prima di ghjunghje à issi punti si cunsultanu li soi
Ch'ùn si ponu più discioglie stretti ch'elli sò li nodi (Strinti ch'elli)


Ricacciata da "U ricusatu". Niolu.
L'amore di le zitelle Hè una pena infernale
Cercanu tutti li mezi Per metteci lu più male
È di l'ultimu chì hè ghjuntu N'anu fattu un carnavale.


L'amore di e zitelle Cambia cum'è le stagioni
Si prisenta bellu tempu Dopu sò timpeste e toni
Per noi la mio culomba Tutti i ghjorni so boni



Tradiziunale. Boziu.
Lu mio parsicu fiuritu Cù li so fiori muscanti
Piantatu da le mio mani Innacquatu da li mio pienti
Oghje lu si gode un antru U fruttu di li mio stanti.


Tradiziunale. Sermanu.
Lu primu fiore chì spunta Hè quellu di la viola*
Chi le pene di l'amore Nun le sà cà chi le prova**
Mà lu più chì mi dispiace Hè chi à coglielu sò sola(*E quellu di la vita)(**E le pene)

Lu primu fiore di marzu* Hè quellu di la viola
Mà lu più chì mi dispiace Hè chì à coglielu sò sola**
è le pene di l'amore Nun le sà ch'à chi le prova***.
(*U primu fiore di Maghju)(**Hè d'ave l'a coglie sola)(***chi le pene... Un le sà chè chi...)


M


Maladi vogliu i preti Maladi vogliu i frati
Malade vogliu e donne Quelle c'amanu l'abbatu
Ma chi ci hanu da sperane Nu i capeppelli quadrati


Tradiziunale, Pianellu, Alisgiani.
Mi ne falgu in Funtanella è à l'acqua di lu Bussu
Culà mi riposu ùn pocu è poi mi manghju un morsu
Quessa sì chì le mi caccia e macagne ch'aghju addossu


Tradiziunale. Sermanu.
Mi ne vogliu andà in boscu È cantà cum'è l'acelli
Ùn mi vogliu più fà barba Nè allisciammi li capelli
Vogliu chì la ghjente dica Ch'eo sò mortu per l'amica.


Mi ne vogliu andà ind'un boscu Ècantà cum'è l'ocelli
È mi vogliu lascià cresce La barba cu li capelli
Mi nasceranu le piume Cim'elle sò nate à elli


Moita. Tradiziunale.
Moita ùn ti piacia ma nisunu ùn la disprezza (N'un t'hè piacciuta)
Ma ti sò piaciute l'acque di le muntagne d'Orezza (Di le surgente d'Orezza)
Ogni poltra chì s'affila strappà vole a cavezza. (Vole strappà la cavezza)



Moita hè un bellu paese Chì nisunu lu disprezza
Ma ti sò piaciute l'acque Di le muntagne d'Orezza
Tutta poltra chì s'affila Vole strappà la cavezza.





N


U fattore. Ped'Orezza.
N'aspettu tutte le mane A ghjunta di u fattore.(l'arrivu di lu fattore)
"Ci n'hè lettere pè me (ne) Mandate da u m'amore ?" (ne mandate da lu mi'amore)
S'ellu mi dice di nò Mi sentu crepà u core. (dice di inno) (ne mi sentu)
Quandu hè currieru di Francia mi ne sto per ste cuntrate
Aspettendu le nutizie ma voi un mi ne date
Ghjè cusi ch'ellu s'agisce cù le s'amiche fidate.



Sermanu. Da Pulina Parigi Mariani.
Ne vogliu piglià la teppa è capulà in San Martinu
Dopu, piglià lu stradone Ghjunghje in piazza à lu mulinu
Quallà ci hè u mio Francescu Lu mio fiore di ghjelsuminu.


?
N'un c'hè solu la catena C'hè ancu la battitura
Ci so le ciotte prufonde (?) lu mulone rincula
Quessu un'aghju mulu di carru
Le cennere di u to patre


Paghjella di u Tagliu. Tradiziunale.
Nun ti ne scurdà di Tagliu Solu chì ci ai una matre
Cù li to cinque fratelli È le to surelle amate
È duve sonu defunte Le cennere di u to patre
















.O

Scritta dà Tristanu Morelli.
O a strada di a vita he un funestu caminu
Si un so listessi i passi ghje be listessu destinu
Sarebbe be nera sta vita Senza l’affollu divinu (o di vinu !)

Data dà Philippe PERAUT
O cara di le mio veghje Ti n'ai fattu ùn custume
Eiu cucciu è mi purtava, Tu mi tenia u lume
È ti né vai dicendu che T'un ci vole più ghjunghe

http://www.ifrance.com/alainleca/canzone.htm
O cara di li mio occhji Dicenu tu m'abbandoni
Soga si ne so andati Li mio canti e li mio sogni
Tutti li mio serinati A li venti so mandati


O cara lasciami parte Ùn mi fà più tanta pena
Chì seremu sempre uniti Da una faorte catena
O culomba cullerata O la mio pescia serena


O cara lu nostru amore quantu pocu n'hè duratu
Hè principiatu d'aprile di maghju n'hè terminatu
Hà fattu cum'è la scopa hà fiuritu è ùn' hà granatu



Racolta in "À umbria è à sulia".
Libru di Michele Poli. Ed. L'Ammaniti.
O caru, lu nostru amore Quantu chì pocu hè duratu.
Hè cuminciatu d'aprile, Di maghju s'hè terminatu.
Hà fattu cum'è la scopa Hè fiuritu è mai granatu.



Sermanu. Da Pulina Parigi Mariani.
O caru vi maritate À ciò chì la ghjente dice
Ch'ellu sia lu matrimoniu Più disgraziatu è infelice
Ch'ellu ùn ci sia mai pace Frà voi è a vostra Nice.


Boziu, tradiziunale.
O chì avete fattu o ziu Di lu vostru cane biancu
Chì ùn lu vecu più in locu Ellu chì curria tantu
Avà sì, steranu alegre Le lefre di lu Cunventu.


O chi gattiva sugetta Chella ne hè 'ssa persona
Un vi vogliu di lu nomme Ma contra tutti ella tona
Quale hè chi si franchera Manc'à li santi perdona


O Culomba le to labbre
O Culomba le to labbre sò di petra calamita
Quand'è tù l'apri è le chjodi si cunsuma la mio vita*
Si cunsuma pocu à pocu cum'è la cera à lu focu**
(*mi cunsumu la mio vita)
(**Mi cunsumu pocu à pocu) (...in lu focu)


L'origine di u mondu. Settembre 2004
O culomba la to cosa  A me mi pare un biscottu
Quand'è tu l'appri è la chjodi A me mi face un aggrotu
Quantu d'esse in paradisu A scumbatte in'u to ciottu


Tradiziunale
Oghje hè lu corpu di Christu Si sumenanu li fiori
Si ne mette bianchi e rossi È di tutti li culori
Qual'hè chì l'hà da lampalli O mariuccia li toi


Niolu. Da "U Ricusatu".
Oghje li nostri paesi Sò pieni di pantumina
Quale piu si po cunfonde Di la ghjente fiminina
Un' amorosa m'indorme E po dopu v'assassina (E po dopu m'assassina)


Ogni stretta era piena Di cacati sumerini
O di quella poveretta Ponida da li cinini
Oramai so avvinte Da cacati parigini


Bustanicu.
"Paghjella" da Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce
O lacrime fate fiumi O suspiri fate toni.
Rimette le in lu so core Tutte le so passioni.
E mi rivenga Felice Prima ch'ella m'abbandoni


Una paghjella di CLAUDE BELLAGAMBA
O lu mio cavallu corsu   natu per l'alte muntagne


Figliolu di l'aria pura   di e pascure suprane

Ne sai pate arsure,   buriane è sciappittane.


Bustanicu. "Paghjella" da Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce
Minellu d'Ascu. Chjam'e rispondi
O quantu ne sò cuntentu D'avellu cusì vicinu.
Pampasgiolu di l'Acquale Incù u merlu aiaccinu.
Unu pare un organettu E quill'altru un viulinu.


Boziu. "Paghjella" Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce
O quant'ella hè mischinella A vita di u pastore.
A sì passanu più bella I ricchi è i signori.
Ma pè fà questi mistieri ù ci hè più tant'amatori.



http://www.ifrance.com/alainleca/canzone.htm
O quessu si lu battellu S'ellu pudia discorre
T'averia dettu o cara Le pene di lu mio core
O Mari la mio Maria Senza te mi sentu more



Racolta in "Paghjella" libru di Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce
O s'avessi l'ale eiu Quelle d'un petti russinu. (Quelle d'un agulu marinu)
E' pò stende u mò volu Pè ghjunghjeti quì vicinu. (è lampà mi ti vicinu)
Dorme in listessu lettu Nant'à listessu cuscinu.


Racolta in "Antulugìa di a litteratura corsa" (Mathieu Ceccaldi)
à mezu à un testu di Sébastien Dalzeto "Filidatu è Filimonda"

O stà zitta, ò mullizzò Chi mi fai vene la risa.
Un sai impezzà calzò Ne pènnule di camisgia ;
Ancu tu vali prucede, Stumacheghji à chi ti vede !


Boziu. Racolta in "Paghjella" Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce
O signore fate voi Chì site u più supranu.
Cacciate ci l'annoiu Chì ne vene u veranu.
E mettite u cerbellu A quelli chì ùn ne anu.



Bustanicu. Racolta in "Paghjella" Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce
O sveglia ti a mo musa In una simile occasione.
Parlà di quelli Lucchesi In tempu d'occupazione.
Chì cù e so piume in capu Ci ne vulianu impone.


Cantata da G-P Poletti
O zia Paula Maria Furmemu a tribizonda
E pò ghjunti in a girata Chi la voce voghi tonda
Pè vede si a terza S'accorda cù a siconda.
(Per vede s'ella s'accorda A terza cù a seconda)




P


Pecure cume le meie Un ci n'hè sott'à lu sole
Si curanu da per eddi Per ch'eu vogi à fà l'amori
Eppo vinuta la sera So e brame di u pastore


Boziu, Pianellu. Racolta in "Paghjella" Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce.
Pè ghjunghje in cima à a cresta Cusì cruda a cullata.
Sì traversa a furesta Voltu funtana ghjalata.
Spiccemu ci un pucarellu Ch'avà vene l'abbughjata.


Nuvale
Per cullà à la Nuvale Di viaghju ci hè trè ore
Ma ùn ci si pò cullà O cara quandu omu vole
Falanu i fiumi pieni Quandu à e muntagne piove


Per dumandatti l'amore Un aghju fattu un delittu
Chi di dumandà hè lege L'ha permessa Ghjesu Christu
Si tu n'un mi voli tu(ne) Mi steraghju bassu e zittu

Tagliu
Per strada scuntra una vechja Chi'n manu portava un fiore
Eo li dissi la mio cara Cosa tuttu stu rimore
Mi risposse la to amica è su'l momentu di more

http://www.ifrance.com/alainleca/canzone.htm Santu Casanova
Pienghjenu li ... Di li pastori cumpagni ?
Tremanu li marinari di li mari è di li stagni
Averanu una nuttata di tempesta scatinata





QBoziu, Pianelu.
Quale hè chì e curerà E vigne di e mezane. (A quale l'ai lasciate)
A casa di i Pirelli Tutta avvinta da persiane. (U palazzu di i Pirelli)
O Carlu Dumè di mamma Chì sì chjodenu stamane.


Quale hè chì e guderà E vigne di le mezane.
A casa di i Pirelli Tutta accinta a persiane.
O Carlu Dumè di mamma Chì sì chjodenu stamane.


Niolu. "Paghjella" libru di Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce
Quand'ellu cantava Pampa Era un silenziu di ghjesgia.
A sente vi impruvisà ne Avverebbi à esse difesa.
A a puesia Corsa Li fate tamant' offesa.


http://www.ifrance.com/alainleca/canzone.htm
Gregale

Quand'ellu more un Puetu tutta la natura hè in dolu
Un' cantanu più l'ocelli Si tace lu russignolu
U ventu girendulendu porta la nova in Niolu

Nanna racolta in "Cucina corsa di prima".
Libru di Paul Silvani. Ed Albiana, 2001.
Quandu arrivareti à lu stazzu Duve aveti po da stani
Surtarà la suciaroni È vi tuccara la mani
È vi sarà prisentatu Un tineddu di caghjatu.

Paghjella in trè. Tradiziunale Boziu.
Quand'è tù ghjunghji culane subitu mi scriverai.
La penna la sai tene a carta la cumprerai.(A penna a sai tene )
Di la to sincera amica mai ti ne scurderai.
(Ma di a to cara amica mai ùn ti ne...)


http://www.ifrance.com/alainleca/canzone.htm
Santu Casanova
Quande lu ghjunghje l'inguernu tuttu di neru s'ammanta
Simu cume à l'intornu Nunda ride nunda canta
Ancu la bella natura Cambia panni e andatura


Bustanicu. "Paghjella", libru di Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce
Quand'è tù fali pè piazza Ti cunnoscu à l'andatura.
Ma ùn mi possu affacà Chì c'hè mamma chì mi cura.
A' sai bè chì e vechje N'anu sempre a paura.


Bustanicu. "Paghjella", libru di Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce
Quand'è tù fali pè piazza Ti cunnoscu à la scarpata.
Ma ùn mi possu affacà ne Chì so troppu rimarcata.
Male sò quelle di fora Peghju sò quelli di casa.


Quand'è tù ghjunghji in Marseglia viderai le zitelle
Charche di giuvelleria, cullane, pendini, anelli,
Chè t'ùn m'abbie da tradì sè tù discori cun elle.


Tradiziunale Boziu.
Quand'è tù ghjunghji quallà Truverai e zitelle.
Chì portanu i pendini E cullane incù l'anelli.
Ma ùn ti scurdà di mè. Ben ch'eiu ùn sia di quelle.


Quand'è tu ghjunghji in Marseglia Truverai e zitelle.
Carche di giuvelleria E cullane incù l'anelli.
Chì tù ùn m'appia dà tradi. S'è tù discori cun elle.


Quandè tù ghjunghji in Marseglia viderai le zitelle
Charche di giuvelleria, cullane, pendini, annelli,
Chè t'ùn m'abbie da tradì Sè tù discori cun elle. (Chì tù ùn m'abbia da tradì)


Cantata dà Canta U Populu Corsu
Quand'è tu parti per Francia Lasciami lu to capellu
ch'o lu vecu qualchi volta In capu à lu to fratellu (ch'ellu vechi) (lu so)
Chì s'o n'un ti veghu piu (ne) Ch'o mi cunsolu c'un ellu


Versu sermanacciu
Quandè tu sì in altu mare Voltati versu Sermanu
E petre di la Pighjola Per tè caru pienghjeranu
Ma nun ti scurdà di mè(ne) Chi ti ne vai luntanu
(Ben chè tù sia luntanu)


Canzona antica. Racolta in "Antulugìa di a litteratura corsa"
Quand'e' vidaraghju i pini Versu le marine sbatte,
E macinà li mulini Di fiumi currenti à latte,
Tandu, si, ti lu prumettu Di dà fine à u nostru affetu.


Versu sermanacciu
Quandè tu sì in altu mare voltati versu Sermanu
E petre di la Pighjola per tè caru pienghjeranu
Ma nun ti scurdà di mè (ne) chi ti ne vai luntanu.
(Ben chè tù sia luntanu)


Versu sermanacciu
Quandè tù sì in altu mare Ùn viderai ch'è rena
À quale cuntenterai À quale ferai pena
Sappia bè chì la to cara L'ai siccat' ogni vena.

http://www.ifrance.com/alainleca/canzone.htm
Quandè tù sì in altu mare t'affaccherai à le sponde
Chjamerai la to cara ma ùn puderà risponde
Fermerai abbanbanatu Cum'è le truite in l'onda

Quand'è tù sì in altu mare T'affaccherai à le sponde
Chjamerai la to cara Ma n'ùn ti puderà risponde
Resterai abbambanatu Cum'è le truite in l'onde

Racolta in "Cucina corsa di prima", di Paul Silvani ed. Albiana.
Quandu arrivareti à lu stazzu Duve aveti po da stani
Surtarà la suciaroni È vi tuccara la mani
È vi sarà prisentatu Un tineddu di caghjatu


Rusiu. Miguele Fededericci
Quandu è capre collaranu A lu monte San Petrone
Chi i pastore falleranu na calanca Filighone
Tandu t'abbanduneraghju Caru amicu Fillipone


Quand'o ne ghjunsi in Bastia è ch'o vidi lu battellu
Cambiai di fisiunumia Ch'un farii mai statu quellu
Pensendu ch'o mi lasciava La mio amicaccia in Pianellu



Ritrattu d'origine ; C. Andreani.



http://www.ifrance.com/alainleca/canzone.htm
Quandu in lu monte Rinsolu Canteranu li pastore
Chà lu pianu san Martinu Riveneranu i rimori
Tandu Soccia sera bella Cume un mazzolu di fiori


Tradiziunale. Boziu.
Quandu chì lu primu trenu Passerà per lu Cunventu
Cù li so vagoni d'oru È le so raglie d'argentu
Tandu t'abbanduneraghju Lu mio felice cuntentu.
...

Quandu lu primu battellu Cullerà per la Rasgina
U paese di la Mazzola Serà portu di marina
Tandu t'abbanduneraghju O la mio perla turchina
...

Quandu lu monte Ritondu Falerà in piazza à la chjesa
Chì l'acqua di la funtana Per beie serà difesa
Tandu t'abbanduneraghju O la mio lampera incesa.
...

Quandu lu monte à u Castellu Diventerà una pianura
Chì li fai di l'Alturaghja Ùn feranu più friscura
Tandu t'abbanduneraghju O la mio capelli bruna.


Quandu m'arrizzu la mane è ch'o ne vegu lu sole
Ch'ell'hè nant'à la muntagna quella di lu San Petrone
Ma ci hè qualcosa di piattu lu mio più fidele amore


U Pedilacorte. Da Simone Simoni.
Quandu m'arrizzu a mane Trovu u lettu bagnatu.
Di lacrime è di suspiri E di sudore ghjalatu.
Dopu chè tù sì partutu In Francia à fà u sullatu.


Tradiziunale Bustanicu. "Paghjella" dà Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce
Quandu m'arrizzu la mane Trovu u lettu bagnatu.
Di lacrime è di suspiri E di sudore ghjalatu.
Dopu chè tù sì partutu In Francia à fà u sullatu.

Quandu m'arrizzu la mane U lettu hè tuttu bagnatu
Di lacrime è di suspiri E di sudore ghjalatu
O quantu aghju fattu pienti Per un omu cusì ingratu.


Quandu lu monte à u Castellu Diventerà una pianura
Chì li fai di l'Alturaghja Ùn feranu più friscura
Tandu t'abbanduneraghju O la mio capelli bruna.


http://www.ifrance.com/alainleca/canzone.htm
Quandu lu monte Ritondu Falerà piazza à chjesa
E chì l'acqua di le funtane per beie serà difesa
Tandu t'abbanduneraghju O la me lampera lucesa.


Versu di Tagliu
Quandu lu monte di Tagliu Falerà in piazza à la chjesa (lu monte di Ritondu)
Chì l'acqua di le funtane Per beie serà difesa (di la funtana)
Tandu ti abbanduneraghju O la mio lampana incesa (lamperà accesa)

Quandu lu monte di Tagliu Falerà in piazza à la chjesa
Or l'acqua di la funtana Per beie serà difesa
Tandu penseraghju à tè O la mio lampana accesa


Tradiziunale Pianellu.
Quandu u primu battellu Navigherà pè Bravone.
Quandu ùn videraghju più I monti di San Petrone.
Tandu t'abbanduneraghju U mo delicatu fiore.


Quandu lu primu battellu Cullerà per la Rasgina
U paese di la Mazzola Serà portu di marina
Tandu t'abbanduneraghju O la mio perla turchina



Data dà "U Campagnolu
Quandu s'addunisceranu Bravone incù Tavignani
E muntagne Venachese Cù e valli d'Alisgiani
Tandu t'abbandunneraghju, U mo fiore à duie mani.


Data dà D.Calzarelli. "Paghjella" libru di Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce
Quandu sera quellu ghjornu Chì a ghjente diceranu. (Quandu venerà u ghjornu)
Quessi sì l'innamurati Chì si sò tenuti cari.
Tandu i nostri maione Più n'ùn ci surveglieranu.


Data dà D.Calzarelli. "Paghjella" libru di Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce
Quandu sera quellu ghjornu Chì da mè tantu aspettatu
Chì u mo core à u toiu Pè sempre serà ligatu
Un' dipende chè da tène Oghje chì sò liberatu.


Quandu u primu battellu Navigherà pè Tavignanu. (in Tavignanu)
U faiu diventerà bursu Per fane l'ocetti rari
Tandu t'abbanduneraghju E prima n'un sera mai


Quandu vegu li to panni Chì mammata lava è tende
U core manda lu Signore L'ochji ùn facenu che pienghje
Cose ghjuste lu Signore Ùn hà più curraggiu à fanne


L'Orsu d'Orezza
Quandu vene lu veranu si stinza l'ocertulone
E' si sente manu à manu frugulà lu calafrone
Cappia triglie u russignolu ogni maschju ùn stà più solù


Sermanu. Da Pulina Parigi Mariani.
Quandu venerà lu ghjornu Chì la ghjente diceranu
Quessi sò l'innamurati Or si sò tenuti cari
Ancu li nostri maiò Più nun ci surveglieranu.


Quandu venerà lu ghjornu O da mè tantu aspettatu
Lu mio core cù lu toiu Per sempre serà ligatu
Tuttu dipende da tè Ch'avale sì liberatu.


Data dà D. Calzarelli.
Quandu sera quellu ghjornu Chì a ghjente diceranu (Quandu venerà u ghjornu)
Quessi sì l'innamurati Chì si sò tenuti cari.
Tandu i nostri maione Più n'ùn ci surveglieranu.


Data dà D. Calzarelli.
Quandu sera quellu ghjornu Chì da mè tantu aspettatu
Chì u mo core à u toiu Pè sempre sera ligatu.
Un' dipende chè da tène Oghje chì sò liberatu.

Data da Benedettu Sarocchi
Quandu videraghju i pini Versu le marine sbatte
È macinà li mulini Di fiumi currenti à latte
Tandu si chì ti prumettu Di dà fine à u nostru affettu (a lu mio affetu)


Racolta da A. D. E.C. E. C. Cervioni.
Quante volte la mio sechja era piena è la viutava (Quante volti)
Per falamine incù tè à discorre à la funtana
Ch'elli ti faccinu focu o li basgi ch'eo ti dava.


Quante volti aghju intesu U cantu di u gallocchju
U roncu di lu sumeru Di la campana u chjoccu
Avale tuttu hè finitu Tuttu ne va in caterocchju


Racolta da A. D. E. C. E. C. è ricacciata da A canzona di u Paghjiulaiu, 
cantata da Antone Ciosi.
Voir la vidéo
Quanti passi ch'aghju fattu Da Luciana à la Crucetta (Tanti passi)
Tuttu era per vede à tene La mio bella vizzusetta
Ma d'ùn maritacci inseme O chì sorte maladetta.


Quantu aspessu n'aghju vistu Spassighjà per li stradoni
Tenendusi per lu collu Dendusi tanti basgioni
Scaccanendu à piu pude Da la perti di Cervioni


Voce muntagnole.
Què sò voce muntagnole Spurgulate di cannella
Beienu tutte le mane à l'acqua di funtanella
à lu frescu di lu fou Intonanu a so paghjella (cantanu / facenu a so paghjella)




S


http://www.ifrance.com/alainleca/canzone.htm
Sapiate sò le zitelle Quelle ch'un facenu l'amore
Si passanu lu so tempu Cu l'acu è li disore ?
So stimate dì a ghjente Stimate da u signore


Sermanu. Racolta in "Paghjella". Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce.
Scrivi pur cìò ch'eo dicu* O mondu disgraziatu.
Sì Diu à tè hà fattu astutu E à mè scemu sunatu.
Fin ch'aghju di ste barette Ùn mi ne vò scapigliatu.
(*
Credi puru ciò che ti dicu)


S'ellu canta Minicale He Cursichella ...?
A pueta he di l'Acquale La paghjella hè Balanina
E la currente d'Orezza Cu la fonte Castagnina


Sempre mamma mi dicia Ch'o mi stessi allegra è tecchja
Ch'avessi lu capu pianu Per pudè purtà la secchja
Eppo' fa mi grattulà L'orlu di la patanecchja
...

Subitu feci la spesa D'un zappone assai gentile
E in une simana intera Li feci un' famusu stile
Di cultella e senza piola Li faci un stile à cugnole ?
...

L'annu dopu era munale E lu suminava à granu
Ma fece un bellu stifale In paese di Sermanu
Ci ne messi un decalitru N'ibbi quant'e maghju in manu ?


Sminticone di Sermanu
Sempre mamma mi dicia ch'un valia un sprichju d'agliu
Cant'e soni à l'osteria senza fà nisun'travagliu
ô mamma avite ragione Cumpra mi vogliu un' zappone
...

Eppo' mi messe
à lu travagliu à zappà lu mio giardinu.
posse trè sperte di jorni è ne ricoltu un bacinu
travagliava tuttu l'ingernu ma fune fatiche in dermu ?


Sentu suna le campane A la ghjesa Sant'Andria
Ghjornu di cummunione Tuttu la ghjente curria
Dumendendu cosa c'era Nisunu me rispondia


Sepiata hè a vostra mamma Cu quelle du u paese
D'ave le sempre vicinu Un cura u sò curtese
Eu un u possu vede Mancu una volta u mese


Data dà Carlinu Guidicelli (Santa Lucia di Mercurio)
Sebiate sò le zitelle Quelle ch'ùn facenu l'amore
Si passanu lu sò tempu (in)cù l'agu è le trisore
Mancu à sguccià i bicci Quand'e lu vene ottobre


Versu sermanacciu. Tradiziunale Boziu.
Sè tù sapissi lu male Chè tù faci à lu mio core (à u mo core)
Quand'eo ti vecu precà (ne) In chjesa cum'è le sore (Quandu) (ghjesgia)
Mi scappanu le parolle ch'offendenu lu Signore.


Paghjella di Ponte Novu.
Parolle di Canta u Populu Corsu. Musica Tradiziunale.
Sè tù passi per isse sponde Pensa a salutà la croce.
Quì sò cascati l'antichi Cantendu ad alta voce.
Per difende a libertà Contr'à u francese feroce.


Claude Bellagamba ci trasmette una paghjella è ci dice :
"...eccu ne una chi m'hè stata detta da Ghjacintu Orsucci 
quand'è no ghjucavamu l'ùltima muresca 
à u ponte d'Arena vicinu à u Cateraghju" ;
S'è tù veni in permissione cerc'à ghjunghje di veranu
Piglierai lu to diceppu chì ci hè cusì bellu granu
È manghjerai lu pane spianatu da la mio manu.


Sermanu.
S'eu sapessi leghje è scrive È tene la penna in manu (Cumpone di la mio manu)
Ci vuliamu tene caru Ben chè fussimu luntanu (Ci vurriamu)
A posta colla ogni ghjornu Da Pancheraccia à Sermanu (A posta corre)



Bustanicu. "Paghjella", libru di Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce
Sè vo mi vulete dì Quand'è vo muntagnerete.
Mi ne vogliu cullà pè strada E po tendevi e rete.
Cù li lacci di l'amore O cara sè vo vulete.


Casevechje. G.Griscelli.
Si contanu i battelli Quandu lu tempu ùn hè tristu
Si scopre l'isula d'Elba è quella di Monte Cristu
Veni à vede à Caseveghje Si tù un l'ai mai vistu


Chjami Aghjalesi, P. Croce. Tradiziunale.
Simu fratelli di lotta Da l'Irlanda à a Palestina.
Avemu listessa spera Quand'ella scoppia la mina.
Avemu listessa pena Quandu u populu si chjina.



Santu Casanova. In "Primavera corsa ; Lettare d'un pastore".
Si n'e andata la luna E si so piatte le stelle,
Un si ne vede manc'una, Ne grande, ne chiuculelle ;
Vegu la nostra pianura In panni di sipultura.


BERNARDINU. Tradiziunale.
Si ne parte Bernardinu Và luntanu è ci abbandona
Cumu ferà la campana Pè sunà senza curona
Cusi resta scunsuluta Bernardi, (nu) la mio personna


Versu d'Orezza
Si ne parte Bernardinu Và luntanu e ti abandona
Cumu ferà la campana a sunà senza curona ?
Cusi resta scunsulata Bernardinu la miò persona.


Boziu. Racolta in « Paghella » P-S Parigi. Ed Valle Voce
Si sà bè chì u dulore S'affacca in molte manere.
Pò cambià spessu culore Beie à parechje minere.
Ci ghjunghje senz' aspettà lu Cresce senza fà preghere.


Si sente per li paesi lu so roncu arrabbiatu
l'elezioni so per prestu à ognun'hanu pensatu
Impieghi ci sera per tutti à so paroll'hanu dattu


Scritta dà Ghjilormu Fluixa 
Sò pudesse esse un acellu, è pudè francà li mari
Scopre terre è tuccà celu senza avè ricordi amari
E què sia lu mio male, in Corsica perde l'ale !


Sò sapia leghje è scrive Cumpone di la mio manu
Un' vulia abbandunatti Ben ch'o fussimu luntanu
Apposta collu ogni ghjornu da Pancheraccia à Sermanu
(A posta colla ogni ghjornu)


E Muntagne d'Orezza. Tradiziunale. Castagniccia, Boziu.
Sò e muntagne d'Orezza Chì t'anu resu felice
U cantu di u Culombu Cù quellu di a pernice
Mà chì no'ci teniamu caru Tuttu u mondu a dice
(Ma chì ci teniamu cari)


Niolu. Racolta in "Paghjella" , Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce.
Sò pudia piglià u volu Anch'eiu cum'è un acellu.
Cù l'ale d'un Rusignolu O d'un falcu Rundinellu.
Vulia cullà ne vicinu N'ant'à u vostru purtellu.


Spallette da generale ùn aghju dettu à bastanza
Chè tù ghjunghje à cummandà(ne) tutte l'armate di Francia
Chì n'ùn pregu chè per quessa a mio unica sperenza


Boziu
Sta mane e trè culombe Si sò pisate à bon'ora
(Si sò levate)
Ne anu pigliatu a teppa Senza avè nisuna peura (hanu pigliata) (nisun' paura)
Soga ùn ne vola più (ne) Falchetti pè a Mazzola (Soca un n'isiste piune)


Sta notte ind'u mo lettu o quantu ti sunniava
Cu li mio ochji vidia cu le mio mani toccava
E'po nant'a le to labbre quanti basgi ch'o ti dava


Tradiziunale. Sermanu.
Sta notte mi sò sunniatu In Bastia nantu a Traversa
Cara,la to cumpagnia Hè digià bella ch'è persa
Cum'ellu hè scemu lu capu Durmendu ciò ch'ellu pensa.





T


Riccacciatu da "À una damicella".
Tante surprese à stu mondu Hà l'omu prima di more
Quandu mai ellu ci pensa Tuttu cambia di culore
Cumu averà fattu à sorte Tantu velenu d'un fiore ?


Tanti suspiri. Tradiziunale. Voir la vidéo
Tanti suspiri ch'o mandu Manc'unu face ritornu (Ch'eo mandu)
Soca i ti teni tutti Per cunsulà ti u ghjornu (Fà chì i ti teni tutti)
Manda ne anc'unu à mè (ne) Di core u mio culombu


I suspiri ch'o ti mandu ùn facenu più ritornu
Soga li ti teni tutti per cunsulatti lu ghjornu
Mandane anc'unu à mè di core u mio culumbu


Ringraziamenti. L.Rutherford / M. Ceccaldi
Ti vorebbi ringrazià U m'amicu canterinu (Canterinu u m'amicu)
D'avemi fattu strazià Per cumpone stu scagninu
Ti cunoscu megliu avà Di core ti so vicìnu.



Valle d'Alisgiani


MOITA
Ti chjamonu Maria Santa Fubbe un nome all'aritrosa
Ava si sarai cuntenta O Colomba chi si sposa
Ma di lu to primu amore Ti scordaste d'ogni cosa

...

Ti scordaste d'ogni cosa perch'era capileggera
E Dicia ch'à li to ochji Cume me un ce ne era
O ch'eu ti veghi vocàne errante cum'è una spera

...

Ti piaciva ogni berretta Ti piaciva ogni cappellu
E di me ti ne scordaste Perché m'era ancu zitellu
ma fuste una di quelle Chi amava questu è quellu

...

Moita nun ti piaciva mà nesunu la disprezza
Ti piaciva l'aria frescha delle muntagne d'Orezza
Ogni poltra chi s'affila Vole strappà la cavezza


...

Mà eu so ch'in Orezza Ci si sta megliu che quine
Quassù c'hè l'acqua acitosa L'acqua fresca è l'aria fine
E poi ti manteneranu sempre à brodu di ghjallina


Toccu veranu le donne cambianu di vestitura
Pocu roba anu adossu Altra hè la so andatura
E prufitemu d'i frutti chi li dede la natura

Boziu. Racolta in « Paghella » P-S Parigi. Ed Valle Voce
Tutti partenu à vint'anni Da li so cari paesi.
Sì ne scordanu di u corsu Subbitu à i primi mesi.
A la fine ùn sì sà più S'elli sò corsi o francesi.



U


Santa Lucia di u Mercoriu. (Da u libru "Paghjella" P.S. Parigi).
U battellu chì ti porta, Ch'ellu sia carcu di piombu.
Quand'ellu hè in altu mare, Ch'ellu ne pigli u fondu.
E à ritruvà ci o cara*, Culandi per l'altru mondu**.
(*A vedeci a mo cara) (**A truvà ci à l'altru mondu)


Boziu, Pianellu.
U core di le zitelle Cambia cum'è e stagioni.(L'amore cù e zitelle)
Si prisentanu belli tempi Dopu sò timpeste è toni. (Apparisce u bellu tempu)
Ma per noi a mo cara Tutti i tempi sò boni. (Tutti i ghjorni sò boni)


Cervioni. Racolta da A. D. E.C. E. C.
U battellu hè digià in portu* È ne hà stesu la bandera
Prestu ne hà da fà partenza** Versu la terra strangera
Addiu paisucci cari Addiu Corsica intera.
(*hè prontu à parte È n'hà stesu la bandera)
(**Chì n'hà da fà la partenza)

U battellu hè prontu in portu Hè pront'à leva bandiera
Ci caccia di terra corsa Ci porta in terra stangera
Addiu paisucci cari Addiu Corsica sincera


U mio carracò turchinu Cù le so righje giallette
U tenia cunservatu Per li ghjorni di le feste
Avàle chì parti tù(ne) Qual'hè chì le s'hà mette


U mio cuccu cantarinu canti nant'à isse canochje
Un' ti ne collà in Orezza chì ci sò le ghjovanotte
U ghjornu ci parlerai ci dormerai la notte


http://www.ifrance.com/alainleca/canzone.htm
U mio parsicu fiuritu Cù li so fiori muscanti
Piantatu da le mio mani Innacquatu da li mio pianti
Oghje lu si gode un antru U fruttu di li mio stanti


U mo paese nativu.
U mo paese nativu à pede di a muntagna (d'una muntagna)
Mi face tamantu frescu L'arburu di a castagna
Ùn barattu stu suggiornu Per tuttu l'oru di Spagna
(Per dammi l'oru di Spagna)


Una mane di bon'ora versu sette ore di sera
è mi ne falava à pedi à cavallu à la sumera
per vedelu mio cuginu chi sapia ch'ellu un ci era


Una sera, pè furtuna Techju di castagne cotte.
E capre à lucen' di luna Mi parianu giuvanotte.
Ci n'era una chjarasgiata Mi paria a mo innamurata.
(Ci n'era una stellata)

Racolta da A. D. E.C. E. C. Cervioni.
Ùn avia coltu olive Nè ruminatu castagne (Ùn avia mai coltu olive)
Cridia chì à fà l'amore Elle fussinu cuccagne (ch'elle fussinu)
Oghje mi tocca à sghiccia(ne) I bicci cù le castagne. (I vicci cù le calcagne)

U mio piccullu barbutu.
Un l'avede vistu in locu U mio piccullu barbutu
Chì di tante prumissione Manc'una n'avia tenutu
L'amica castellerese U s'avia intratenutu




Valle d'Alisgiani


http://www.ifrance.com/alainleca/canzone.htm
Un si vede in li cuntorni Piu che roba ghjunghjiticcia
Cu li so usi speziali Provanu s'ella li piccia ?
Di pigliacci la suprana Fenduci prestu l'avvinta


http://www.ifrance.com/alainleca/canzone.htm
Un ti ne ricordi più(ne) Di e vacanze à e ville
Faciamu e cose inseme Ch'un aghju curaggiu à dille
Ci cacciavamu e voglie Cume fra mariti e moglie


Tradiziunale. Serra Boziu.
Un ti ne ricordi più(ne) Quand'è t'eri la mio cara (quand'è t'ere)
Oghje quande tù mi veri Cali l'oghji è guardi in terra (quand'è tù mi vedi)
Pare ch'i n'appiami avutu* diciottu mesi di guerra.
(*Pare ch'ùn appia mai avutu) (*Pare chì n'abbiamu avutu)


Canale di Verde
Un ti n'arricordi più (ne) Quand'è t'eri la mio cara
Avà quande tù mi vedi Passi l'oghji è guardi in tarra
Quant'e chì no siam'istati diciottu mesi di guerra.


Sritta dà Tristanu Morelli.
Un ti n’arricordi piu ne Quandu eramu innamurati
Avà so i celi neri Chi noi simu alluntanati
Forse s’inturchiceranu E seranu belli tempi

E stu ghjornu a mio cara Nostru arburu fera frutti



http://www.ifrance.com/alainleca/canzone.htm
Un ti n'arricordi più (ne) Sott'à a ripa di l'ortu
Tu ne stavi a corpu 'nsu Eu andava a cazzu tortu
E poi ti ne sciaccava Un pelu sott'a u corpu


U primu fiore di Maghju Hè quellu di la viola
Ma lu più chì mi dispiace Hè d'ave l'a coglie sola
Chi le pene di l'amore Un le sà chè chi le prova.







V
Sermanu.
Vaitine da quì o chjucu Ùn ci stà mancu per more
Solu in sti lochi pò vive Qualchì salvaticu fiore
Sò partutu è m'aghju persu A mio terra, lu mio core.


Vaitine puru in Francia è stacci quant'è tu voli
Abbasta d'ùn desunì(ne) o cara li nostri cori
Eiu ùn abbandongu à tè(ne) u mio pratu di li fiori


Vai vai li mio suspiri Marghj'à passi furiosi
... ????
...


Pianellu

Vecu nantu à una ghjambella* Dui acellucci frisgiati.
Dopu avè si datu un basgiu Si sò subbitu staccati.
Sanu anch'elli chì l'amore A palesu ùn hà valore

(*nantu à un chjarasgiu)


Bustanicu. Tradiziunale.
Vecu nant'à ste rambelle Dui ocellucci frisgiati
Dopu avessi datu un basgiu Si sò subitu piattati
Sanu anch'elli chì l'amore À palesu ùn hà valore.


http://www.ifrance.com/alainleca/canzone.htm
Vecu sottu à le so selle dui sumeri castrati
So Giacobbi è Rocca Serra di Corsica deputati
L'altri Giacomi è Pasquini Quant'à mè si so piattati

Si sente per li paesi lu so roncu arrabbiatu
l'elezioni so per prestu à ognun'hanu pensatu
Impieghi ci sera per tutti à so paroll'hanu dattu


Chjam' è rispondi, Ghj. Calzarelli. In "Paghjella" P. S. Parigi.
Vuleria chì la mo musa Fussi un acu stamaghju.
E cosgeti a to bocca Cù un filu di ferru d'acciaghjiu.
Chì di senteti cant Avà una techja n'aghju.


Lamentu di Spanettu. Santu Casanova (Ziu Santu) 1850 -1936
Vuleria chì la mio voce Trapanessi ogni muntagna (lu me cantu)
Ch'ella cullessi in Niolu Ribumbà per la Balagna (Ch'ella cullassi) (Ch'ella passessi)
Ch'ella franchessi lu mare é le fruntiere di Spagna (varcà si u mare) (varcassi lu mare)


Santu Casanova. A Cispra. Voir la vidéo
Vurria chi la me voce Trapanassi ogni muntagna,
Ch'ella 'jugnissi in Niolu, Risunà pa la Balagna,
Ch'ella francassi lu mare E la fruntiera di Spagna.
(cu le fruntieri) (sina le fruntieri)


Vuleria chi i mio capelli Diventessinu fili d'oru
Eppo' tessene una cena Mandalla a u mio tesoru
Sapete chi a questu nunda Altru ogettu, eo, un adoru




Valle d'Alisgiani


http://www.ifrance.com/alainleca/canzone.htm
Vuleria chì lu mio cantu Trapanessi ogni muntagna
Franca u mare in un saltu E fa nasce amore e bramma
Per a virdura di Fium'altu E a paghjella di Tavagna


Vuleria chì lu mio fronte diventassi una tavola ronda
Vuleria chì li mio oghje diventassinu fontane
Falà per lu to giardinu acqua fine e minerale


Tradiziunale Niolu
Vuleria chì per tè Ogni ghjornu fussi festa
Di rosule prufumate Incurunatti la testa
E purtatti per la manu Luntanu da la timpesta.
(Cunduceti à pà la manu)


Orezza. "Paghjella", libru di Paulu Santu Parigi. Ed. Valle Voce.
Vuleria chì u mare Fussi un impetramentu.
Ch'ell'ùn ne partissi più ne Giovani à u regimentu.
Ch'ella smarisca sa strada Chì porta à u cuntinente.


Paghjella di Canale di Verde
A musa di l'amante si coglie à tutti i venti è si face acellu 
per stende u so volu ver'di l'oggettu tantu amatu.
Vuleria pussede l'ale quelle d'un topu marinu
Per pudè stende lu volu e' lampammi ti vicinu
Dorme in listessa stanza nanta listessu cuscinu


Vulia chì lu mio sangue Sott'un ponte si lampassi
Falà per le to giardine È le to piante annacquassi
Intanderì lu to core Chì ghjè duru più chè sassi